Se afișează postările cu eticheta parodie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta parodie. Afișați toate postările

marți, 4 februarie 2014

Parodie dupa Decembrie, muzica Nicu Alifantis



                                                               

Te uita cum ninge-n Ianuar,
Pe strada iubito priveste,
Mai spune s-aduca lopeti,
Si ura s-aud cum mocneste.
 

Si mâna-i si tu pe baieti
Pe strazi, sa-nfruntam vijelia
Sau zilele noastre, totuna,
 
Nu vreau sa-mi ascund isteria. 

Mai spune s-aduca si sare,
Si vino si tu mai aproape,
Citeste-mi ce zice Oprescu,
Eu cred ca el vrea sa ne-ngroape.

Ce cald e aici sub zapada,
Si gheaţa imi pare fierbinte,
Te uita cum ninge de-a valma,
Nu râde, citeste-nainte.

E ziua si ce intuneric,
Mai spune s-aduca si pluguri,
Copacii se-apleaca-n zapada,
Mai e pân' le dau primii muguri.

Eu nu ma mai duc azi acasa,
Ca drumul e-nchis inainte,
Te uita cum ninge de-a valma,
Nu râde, citeste-nainte.
                                                                                
           



vineri, 21 octombrie 2011

Mioriţa blues

Pentru Mitzabiciclista


Sursa foto:http://heghes.blogspot.com
Pe-un picior de plai,
printre doi bonsai
iată vin în cale
făcând lungi ocoale
spaţiotemporale
trei turme de miei
cu trei ciobanei
doamne, si toţi trei
cu laptop la ei:
unu-i circumspect,
al doilea-i suspect,
şi-al treilea-i poet.
Iar cel circumspect
şi cu cel suspect
mări se vorbiră
şi se sfatuiră
pe l-apus de soare
când viteza moare,
să-l "facă" încet
pe-al nostru poet,
că-i mai inventiv,
şi mai creativ,
şi-are oi mai multe,
multe, da` şi culte.
Dară cea Mioară,
la lână fecioară,
tristă si amară
zicea din ghitară
de trei zile-ncoace
fumând doar chiştoace.
"-Mioriţă laie
şi la păr bălaie
de trei zile-ncoace
tot fumezi chiştoace
şi bei din băltoace.
Rima mea stângace
nu te satisface?
Ori esti bolnăvioară,
drăguţă Mioară?"
"- Rima ta stângace
ştii bine că-mi place
şi mă satisface,
că-i încă vivace.
dar cel circumspect
şi cu cel suspect.
Pe l-apus de soare,
cu înverşunare,
vor porni "macelul"
ca să-ţi facă felul,

să-ţi înfigă-n piept

un corn de berbec
pe post de trackback"
"-Mioriţă laie,
mă cunoşti o laie,
eu mi-s tare-n coa...rne
deşi nu am arme,
şi cu mâna goală
am să-i bag în boală
şi-ochii lor vor plânge
cu lacrimi de sânge."

marți, 18 octombrie 2011

Balada lui Mircea Alimoş

se dedica lui Mircea Popescu, creatorul blogului Trilema si al agregatorului de bloguri Fain

Departe, frate, departe,
Unde netu n-are moarte,
şedea Mircea Alimoş,
nici prea tânar, da nici moş,
şi tot bea şi veselea,
şi din gură molfăia:
"Inchinare-aş si n-am cui!
Că n-aş închina oricui.
Inchinare-aş sticlelor,
sticlelor surorilor,
dar şi sticlele zac goale,
aruncate-n debarale,
victime colaterale
lângă oala cu sarmale.”
Iară măre cum grăia,
de departe se-auzea
un zgomot de patru-or-patru.
M. a rămas ca la teatru.
Repede şi-a revenit
de un stâlp s-a sprijinit,
pe Hater că l-a zărit:
Hater-ul cel 'nalt, pletos,
cu cojoc mare miţos
şi faţa dată la-ntors,
El la Mircea că venea
şi din gură-aşa-i grăia:
"Alei Mircea Alimoş,
nici pe scaun, nici pe jos,
Mi-au ieşit bube pe piele.
de când tu scrii poezele
Şi pe doamne le-ai stricat
si le-ai târât in păcat:
Blonda, Luka şi Angela,
Sonia, Mitza rebela,
Scriu pentru concursu-acela,
De le doare fontanela.”
Dară Mircea Alimoş,
cu nasul un pic cam roş'
i-a dat plosca cu jin ars
şi o palmă in obraz.
"Haterule, măi fârtate,
dă-ţi mânia după spate
şi-ai să bem în jumatate".
Haterul cu stânga lua
şi cu dreapta se-narma,
Briceagul din sân scotea
şi-aşa bine mi-l chitea,
Pe Mircea că mi-l tăia
dinjosul buricului,
unde-i greu voinicului.
Înconvoiat de durere,
C-o mâna la "giuvaiere"
Mircea il privea cum piere
călare pe cai putere,
şi încet se rădica,
maţele şi le-aduna
şi la loc el le băga
după cum se pricepea,
cu brâul se incingea
si pe loc incăleca,
foaie verde tirbuşon,
pe-al său Harley Davidson,
după Hater că se lua
şi din gură-aşa striga:
"Alei Harley Davidson,
tremur ca de parkinson
că mă lasă corason
ca şi pe Jim Morrison.
Aşterne-te drumului,
ca şi iarba campului
in bătaia vântului."
Harley-ul accelera,
şi pe Hater l-ajungea,
Mircea turba şi răcnea:
"Tăiatu-m-ai tâlhareşte
şi şters-o-ai englezeşte.
Stai pe loc să ne-ntalnim
şi poezii să grăim.
Haterul  pe loc nu sta
însă Mircea-l ajungea
şi o roată-i inţepa,
patru-or-patru derapa
intr-un pom că se oprea,
frunzele se scutura,
Şi sub ele-l-ingropa.
Mircea, lu' Harley zicea:
"Alei motoreta mea,
du-te, du-te nu mai sta.
Ochii-mi se păienjenesc,
copacii-n jur se rotesc.
Frunzulită de-anason,
Dragă Harley Davidson,
cine-o să te ingrijească,
cine-o să te lustruiască?
Din oglindă să-ţi faci sapă,
şi pe blog să-mi faci o groapă,
iar cand sufletul mi-oi da
să-mi torci din motor aşa:
”Frunză verde, anathema,
Ce tristeţe-i pe Trilema!”
Te mai rog să-mi pui pe Fain
Muzică cu Kurt Cobain.

sâmbătă, 15 octombrie 2011

Atât de şleampătă

(parodie după"Atât de fragedă..."de Mihai Eminescu)

Atât de şleampătă, te-asemeni
C-o îngălată fără greş
Şi  când te văd sărmanii oameni
Se dau tăcuţi după cireş.

Abia atingi covorul moale
Strivind gândacii sub picior,
Şi de la creştet până-n poale
Pluteşte-un damf: vin cu lichior.

Te duci, ş-am inţeles prea bine
Să nu mai calc prin patul tău
Nu ştiu dacă mă pot abţine
Şleampăta sufletului meu.

Şi-o să-mi răsai ca o matroană
Cu obrajorii rozalii
Pe fruntea ta purtând coroană ...
Regină peste labagii.

joi, 13 octombrie 2011

Orgasm de gradul zece (Despre un băiat si-o fată)

Poezie suburbană 

Sursa foto: fooyoh.com
Aş vrea să fiu în sufletul tău schijă,
Bob de nisip strâns între buci, cu grijă,
Firul de păr din preajma buzei tale,
Pleoapa-ţi închisă, ce se zbate moale.




Aş vrea să fiu un maţ în a ta vintre,
Ochi inauntru, şi-nafară, şi-ntre,
Boţit, să fiu cearceaful de sub tine,
Să simt ce simţi, iubito, când îţi vine.

Insula cu un băiat şi-o fată

Poezie suburbană



Povestea-ncepe cu « a fost o dată »,
Pe-o insulă, doar un băiat şi-o fată,
El băştinaş, ea naufragiată
Nebabardiţi de-o lună încheiată.

Hazardul face ca cei doi stătuţi,
Să fie orbi un pic şi surdo-muţi,
Iar ca tabloul să fie complet:
El făcea culturism, iar ea balet.






Cum e posibil, mă veţi intreba,
Să nu se-mpreuneze el cu ea
Chiar orbi fiind şi surzi şi bla, bla, bla ?
Ne iei de proşti ? Mai du-te-n... pana mea .

Motivul pentru care, femeia, dragii mei
Nu s-a frecat cu fanta de vreju-i de bazalt
E simplu ca o labă facută cu temei :
El locuia-ntr-un capăt, iar ea in celălalt.

marți, 22 februarie 2011

Sunt veşted, Doamnă (parodie după Mircea Dinescu)

Sunt tânăr, Doamnă (original de Mircea Dinescu)
Sunt veşted, Doamnă (parodie de Viorel Gaiţă)
Sunt tânăr, Doamnă, vinul mă ştie pe de rost
şi ochiul sclav îmi cară fecioarele prin sânge,
cum aş putea întoarce copilul care-am fost
când carne-mi înfloreşte şi doar uitarea plânge.

Sunt tânăr, Doamnă, lucruri am aşezat destul
ca să pricep căderea din somn spre echilibru,
dar bulgări de lumină dac-aş mânca, sătul
nu m-aş încape în pielea mea de tigru.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr cu spatele frumos
şi vreau drept hrană lapte din sfârcuri de cometă,
să-mi crească ceru-n suflet şi stelele în os
şi să dezmint zăpada pierdut în piruetă.

Sunt tânăr, Doamnă, încă aripile mă ţin
chiar de ating pământul pe-aproape cu genunchii,
această putrezire mă-mbată ca un vin
căci simt curgând prin dânsa bunicile şi unchii.

Sunt tânăr, Doamnă, tânăr, de-aceea nu te cred,
oricât mi-ai spune, timpul nu-şi ascute gheara
deşi arcaşii ceţii spre mine îşi reped
săgeţile vestirii, sunt tânăr. Bună seara!

Sunt veşted, Doamnă, toamna mă ştie pe de rost
şi ochiu-abia distinge lumina de-ntuneric,
cum aş putea întoarce bărbatul care-am fost
când carnea mi-e uscată şi râsul mi-e himeric.

Sunt veşted, Doamnă, vânturi m-au bântuit destul
ca să pricep că moartea nu-nseamnă echilibru,
doar bulgări de ţărână de-aş mistui, sătul,
m-aş spânzura de lampă cu dungile de tigru.

Sunt veşted, Doamnă, veşted cu spatele bubos,
şi vreau să muşc din sfârcuri măcar şi cu proteza,
îmi creşte noaptea-n suflet, cuţitul mi-e la os,
zâmbesc mai rar de frică să nu îmi vezi pareza.

Sunt veşted, Doamnă, foşnesc precum o frunză,
iar fulgii din aripă s-au dus în patru zări,
cuvintele-balsam nu mai fac mare brânză
când timpu`-mi se măsoară doar în însingurări.

Sunt veşted, Doamnă, veşted, de-aceea te-nţeleg
când spui că pentru tine contează numai vara,
cu un descântec invers de mine te dezleg,
la tine-i înca ziuă. Sunt veşted. Bună seara.