Ochii ploii, ochii ploii,
Mă săgeată ca strigoii,
Ochii ploii cad duium,
Și se sparg țipând în drum...
Și în stingerea de-o clipă,
Grea privire se-nfiripă,
Într-o poamă, de-o culeg,
Ochii ploii se aleg...
Trag perdeaua unui gând,
Ochii ploii mă pătrund...
Rup în două pâine nouă,
Și în miez de pâine plouă
Florile de Sânziene,
Și-ale ochilor sprâncene,
Și câți ochi au fost uciși,
Sunt flori albe de caiși...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu