Silvia Dumitrescu - Cred In Tine

                                                                            

Cred in tine ( muzica: Adrian Enescu / Angel Grigoriu). Unul dintre cele mai mari succese ale Silviei, lansat in ianuarie 1989.


                                                                               

Dida Dragan - Ochii ploii (1982)

                                                                

Ochii ploii, ochii ploii,
Mă săgeată ca strigoii,
Ochii ploii cad duium,
Și se sparg țipând în drum...

Și în stingerea de-o clipă,
Grea privire se-nfiripă,
Într-o poamă, de-o culeg,
Ochii ploii se aleg...

Trag perdeaua unui gând,
Ochii ploii mă pătrund...
Rup în două pâine nouă,
Și în miez de pâine plouă

Florile de Sânziene,
Și-ale ochilor sprâncene,
Și câți ochi au fost uciși,
Sunt flori albe de caiși...


                                                                           

Ecou - Din copilarie (1980)

Sa trosneasca lemne-n foc
Si sa vina multa noapte.
Un pridvor de busuioc
Cu miros de mere coapte.
Si sa ninga nins enorm
Pan' la streasina si peste
Si in scaun sa adorm, adorm
Ca de-un drog si de-o poveste.

Cu ziarul pe genunchi
Si cu pleoapele cazute
Sa-mi rasara moartea-n trunchi
Si pe ochi sa ma sarute.
Cei batrani sa fie vii,
Pacea lumii fie gata.
Eu copil intre copii, copii
Iar pe-afara tanar tata.

Si bunica sa ma ia
Sa ma duca-ncet spre perna
Si sa simt venind din ea
Toata linistea eterna.
Sa trosneasca lemne-n foc
Sub un biet ibric cu lapte,
Sa miroase-a busuioc,
Sa miroase, sa miroase-a mere coapte.

Si sa ninga nins enorm,
Pan' la streasina si peste.
Si in scaun sa adorm, adormCa de-un drog sï de-o poveste.


Grupul Ecou:  Magdalena Puskas, Sorina Bloj Feier
   
                                                                             

Zob - Printre nori

                                                                         

Inceputurile a ceea ce astazi numim ZOB pot fi datate in 1988 cand Lonti, Mosu si Forrest se intalnesc prima data (la liceul Basarab din Bucuresti)si formeaza Rock Didactic, o trupa cu activitatea si succes fulgerator, locul I la Cantarea Romaniei, faza pe tara sau pe Bucuresti, "dupa atatia ani detaliile si memoriile noastre nu sunt ce erau odata si nici nu suntem siguri ca e ceva cu care sa mandrim."
In 1990, odata cu venirea lui Vali Purza la bass, are loc o schimbare a numelui intr-unul mai normal si suportabil, Trafic, ceea ce nu se schimba insa este viteza de ardere si traire a trupei, 3 concerte in ISB (mai tineti minte locu'?), toate 3 ocazii, pentru cei care au fost acolo, de a tine minte intamplarile si numele Trafic pentru tot restul vietii lor. In 1991, numele trupei se schimba in Puzzle si se efectueaza spectaculosul transfer al tinerei sperante de numai 17 ani, Vlad, timp in care Vali Purza opteaza pentru o cariera sub reflectoarele televiziunii.
1992, un an nou, un nume nou, Jad, un nou membru al trupei, Feri, 2 concerte, o sa fim sinceri si o sa marturisim ca nu din cale afara de reusite, dar au avut loc si la acea vreme asta conta cel mai mult.
In 1993 a mai avut loc o schimbare de nume, ei bine da, dar de data asta finala si in urma unui vis de iarna se naste Zob, nu fara obisnuita schimbare de componenta, Feri, atras de mirajul doom metalului, este lasat sa plece si Vlad si Mosu preiau dificila sarcina (la acea vreme) a partilor vocale. In vara acelui an, dupa o serie de inregistrari la celebrul studio Trash Corporation, are loc si debutul oficial la Tehnic Club, alaturi de Dog on a rope, Ura de dupa usa, Suie Paparude, Tectonic, pentru amatorii de statistici UDDU (Ura de dupa usa) si SP (Suie Paparude) au debutat si ei cu aceasta ocazie.
In urmatorul an Zob debuteaza si la tv, in cadrul unei emisiuni al carei nume ne scapa acum, oricum, impactul trebuie ca a fost unul major de vreme ce si la trei ani de la acest debut respectivele piese inca se mai difuzau, tot la tv si tot la acea emisiune.
Aparitiile live la numeroasele festivaluri din Bucuresti si din tara ajuta la raspandirea numelui si faimei trupei in underground-ul romanesc, atata cat era el la acea vreme, anul se incheie si cu bune si cu rele, bune ar fi legendarul show desfasurat sub sloganul "Fuck the World" la Teatrul Ion Creanga, impreuna cu trupa Vank, in urma voturilor fanilor devotati, alegerea de catre Fun Radio a piesei " I shot someone" drept piesa anului, aceasta in ciuda neaparitiei ei oficiale pe nici un suport. La capitolul rele trebuie trecuta luarea cu arcanul la oaste a lui Vlad, astfel ca activitatea trupei s-a redus drastic pentru un timp. Totusi aceasta nu a impiedicat inregistrarea unor piese pentru un split 7" impreuna cu prietenii de la UDDU, 7" aparut in prima parte a anului '95 la primul label independent din Romania, Unicorn Records. Odata cu scaparea lui Vlad din ghearele armatei romane, actiunea de cucerire a lumii a fost reluata cu noi energii, primele semne fiind semnarea cu East&Art Records si aparitia casetei album "Parodisiac", un album cu cateva dintre hiturile live ale trupei (Bonnie, No limits) si altele care au devenit instantaneu hituri in concerte (Drumurile, Wonderful World), e drept ca unii dintre artistii ale caror piese au fost parodiate pe album nici acum , la aproape 7 ani de la aparitie, nu au inteles gluma, dar asta e deja alta discutie.
Anul 1997 a fost petrecut compunand noi piese, lucru determinat si multimea de oferte care au venit pentru un al doilea album, pana la urma am semnat cu Zone Records si in anul 1998 albumul "Telenovelas" a fost lansat, fiind precedat de primul video al trupei, pentru piesa "Telenovele". In acest fel piese legendare ca "Balada caprii", "Bogdane", "I shot someone" sau " I'll die tomorrow" au aparut in sfarsit pe un disc oficial. "Telenovele" a adus nominalizarea pentru cea mai buna melodie a anului, Zob fiind deasemenea selectati la categoria "Cea mai buna trupa" la Ballantine's Music Awards. N-am castigat nimic, dar macar am avut consolarea unui autograf de la Laura Badea. Anul 1999 a fost cel mai plin din punct de vedere al concertelor, in vara fiind filmat al doilea clip, pentru piesa "Vrei Altfel", care a pregatit terenul pentru albumul trei, album care ar fi venit mult mai repede daca oboseala acumulata in turnee si spaima de virusul mileniului, ca sa nu mai vorbim de cutremurul lui Hancu, nu ar fi determinat luarea unei pauze de aproximativ 3 luni la inceputul anului 2000. Iata-ne ajunsi si in anul 2000, cand nu vom mai fi copii (dar vom avea, adica am si avut, unul) odihniti si relaxati am scris o seama de piese care peste ani vor fi considerate clasice, la puteti asculta (si pe unele chiar vedea) pe albumul III. Am facut un videoclip cu "prietena" cuiva ca a noastra nu era si, pana la urma, in ultima saptamana a mileniului a venit si III.11 piese care ne placeau atunci si ne mai plac, unele, si acum. Se pare insa ca nu ne-au placut numai noua pentru ca in primavara lui 2001, III sau lll (cum se poate vedea pe coperta) a fost desemnat cel mai bun album de rock alternativ la Premiile Industriei Muzicale Romanesti. Adica luaram un premiu ca de acum sa stam linistiti si sa ne vedem de treaba. Pentru ca suntem buni, colegii si prietenii de la Iris ne-au propus sa le deschidem concertul "Digital Atheneaum" in turneul facut in august - noiembrie. In 2002 am mai filmat un video asa "Doar un vis", Valdut si-a permis un concediu la Paris, Lonti si-a botezat copilul, Forest a invartit de butoane la radio si Mosu si-a vazut de treaba.
In 2004 trupa a lansat albumul "Printre Nori" un album "mai linistit" de pe el filmandu-se clipuri pentru piesele "Printre Nori" ce da numele albumului , "Cantec de dragoste" si mai tarziu s-a filmat si clipul piesei "Oficial Exist".
In 2009 trupa Zob a scos albumul ZuluOscarBravo, un album cu 13 piese, temele pieselor fiind legate disrtractie, bautura, dragoste dar si de ura impotriva curentului Emo sau impotriva Jandarmeriei Romane. Vlad Gorneanu, solistul trupei Z.O.B., a dat in judecata Jandarmeria. Revolta lui vine de la faptul ca are oroare de jandarmi din cauza nedreptatilor comise de acestia, mai ales fata de el, pe parcursul timpului. Piesa "Si ce" s-a bucurat de un clip haios la scurt timp de la lansarea albumului ZuluOscarBravo. Pe 13 mai 2011 trupa Zob a aniversat 18 ani, cu un concert formidabil in clubul bucurestean Wings, urmand sa scoata un DVD cu inregistrari video din timpul concertului.
(sursa wikipedia)
                                                 

zob, vlad gorneanu, punk, rock progresiv

Zoia Alecu - Vino aici (2007)

                                                                       

Zoia ALECU

S-a nascut pe 10 ianuarie 1956 in Bucuresti, zona Lizeanu.

Primul instrument studiat este vioara (clasele 1-4) la Liceul de Muzica “George Enescu”, dar “spiritul dreptatii care a „bantuit-o” de mic copil” a facut-o sa intre in conflict cu colegii de clasa si profesorii. Cum parintii se muta in zona Calea Victoriei, incepand cu cls a V-a se muta si ea la Scoala Generala nr. 5, iar vioara este incuiata in cutia ei pentru multi ani.

In jurul varstei de 15 ani, pe fondul curentului folk ce se manifesta tot mai pregnant in Romania si marcata de Joan Baez si al ei Joe Hill, isi cumpara prima chitara (un double-six) si incepe sa studieze singura noul instrument.

Incepe sa cante folk in 1973, participand la un concurs inter-liceal unde a obtinut locul 2 cu o compozitie proprie intitulata Orbii. In acelasi an, prin intermediul fostului ei sot, il cunoaste pe Doru Stanculescu, care o ia sub aripa sa ocrotitoare si o duce sa cante in Club A. Dupa 3-4 luni, tot Doru Stanculescu o duce la Cenaclul Flacara, la un spectacol la Teatrul Ion Creanga din Bucuresti. In Cenaclu il cunoaste pe Aurel Gherghel, care o coopteaza intr-un grup de folkisti alaturi de Doru Stanculescu, Nicu Vladimir si altii, alaturi de care sustine numeroase concerte in tara, in spectacole alaturi de trupele de rock in voga in acel moment (F.F.N., Cristal – unde vocal era Vasile Seicaru). Un an mai tarziu, in 1974, este cooptata in cenaclul “Amfiteatrul Artelor – Viata Studenteasca”, condus la vremea respectiva de Mihai Tatulici. Este dubla laureata a festivalului “Primavara Baladelor”.

Intre 1976 si 1978 compune muzica pentru doua spectacole de muzica si poezie la Teatrul Nottara, muzica pe care o si interpreteaza.

In 1986, compune si interpreteaza muzica pentru Circul de Stat din Bucuresti, alaturi de care trebuia sa plece intr-un turneu de sase luni in strainatate. In acelasi an, Crina Mardare o suna si o invita sa se alature trupei Sfinx ce se afla intr-un turneu in Danemarca si din care tocmai plecase Elena Perianu. Accepta si plecat cu ei din ’86 pana in ’96 in turnee prin Scandinavia (Danemarca, Norvegia, Suedia, Finlanda), Austria sau Germania, ca Sfinx sau, dupa 1990, ca Sfinx Experience, noul proiect lansat de bateristul Misu Cernea. A compus versuri nu doar pentru Sfinx, ci si pentru numerosi artisti romani, printre care Compact.

Din 2005, dupa dizolvarea trupei “Sfinx Experience” se intoarce la prima dragoste, muzica folk. Dupa mai multe incercari nereusite de colaborare cu diversi orchestratori, la sugestia Teodorei Ionescu (Radio Bucuresti), apeleaza la Fisa (Emanuel Gheorghe), incepand astfel si colaborarea cu Ovidiu Comornic si casa de discuri a acestuia “Ovo Music”, cea care in februarie 2007 editeaza primul album de autor al artistei, intitulat Vino aici. Albumul contine 10 piese, printre care si arhicunoscuta Oua de roua sau Trei galosi. In cadrul premiilor muzicale radio, oferite de Radio Romania Actualitati, piesa care da titlul albumului – Vino aici castiga premiul pentru cea mai buna piesa folk, iar Zoia Alecu castiga premiul pentru cel mai bun artist folk.

Incet-incet, devine o prezenta constanta in cadrul festivalurilor de profil – Folk You, Chira Chiralina Braila, Corona Folk Brasov etc.

Doi ani mai tarziu, tot in februarie si tot cu 10 piese, apare cel de-al doilea album, intitulat Carari de maci, un album care, pe langa piesele de dragoste, surprinde franturi de cotidian si social, intr-o usoara nota de umor. Colaboreaza cu Vasile Seicaru la albumul acestuia In orasul cu floare de tei (2009). 

(sursa:foreverfolk.com)

                                                                          

FFN - La rascruce de vant (1976)

                                                                        

F.F.N., adică formația fără nume, a apărut în București la începutul anilor ‘70, ca un supergrup – respectiv membrii săi proveneau de la trupe deja consacrate.   
Grupul s-a înființat în 1971 la Club A, clubul Arhitecturii. Membrii inițiali au fost: Cristi Madolciu (provenind de la Sfera și Dynacord), Florin Dumitru (Modern Grup, Phoenix și Mondial), Doru Donciu (Coral), Gabi Litvin (Barzii și Mondial), Silviu Olaru (Grup 22 și Andantino), Radu Stoica (Mondial) și Șerban Bolintineanu (Grup 22 și Dynacord). Chiar de la început din componență au plecat Radu Stoica și Șerban Bolintineanu rămânând doar 5 membri - aceasta fiind formula de bază până în 1978. Între al doilea LP, Zi cu zi și cel de-al treilea, Un joc a mai fost o schimbare: a plecat Doru Donciu și a venit Marcel Năvală (Modern Grup și Romanticii). În sfârșit al treilea LP a conținut încă o schimbare: au plecat Florin Dumitru și Marcel Năvală și a venit Lucian Rusu.
De ani buni de când sunt pe continentul nord-american, Olaru, Litvin și Madolciu se află în Toronto. Marcel Năvală este la Philadelphia, Lucian Rusu la Ottawa iar Florin Dumitru s-a stins din viață în 2002 la Los Angeles. (sursa: Wikipedia)


                                                                         

Elena Carstea - Ochii tai (1983)

                                                                          

Am presarat in jurul tau culori
Ca un copil, o joaca nesfarsita
Am regasit in ea, un zambet cald
Mi-am reamintit de o vraja mult dorita

Si n-ai sa stii ca ochii ti-au zambit
Ca o petala in roua zorilor
Da mana ta usor si-ai sa revii
Prietenie, crezi in vraja viselor

Daca ochii tai
Vreodata vor mai plange
Daca pasii azi ti se intorc din drum
Aminteste-ti tu, prietene si spune-mi
Un inceput nu e, nu-i un sfarsit de drum

Si n-ai sa stii ca ochii ti-au zambit
Ca o petala in roua zorilor
Da mana ta usor si-ai sa revii
Prietenie, crezi in vraja viselor

                                                                                  

elena carstea, ochii tai, viorel gaita,

Jais - Later on

                                                                          

JAIS 10 LIVE TVR STUDIOS 2011
Jais: Alina Giurgiu- vocal, Michael Vuscan- guitar, Zsolt Szabo guitar, Levi Molnar-drums,

Special guest: Petrica Ionutescu -trumpet/keyboard, Patrick Cojerean- vibes, Alin Stoianovici- harmonica & Incantto Quarteto (strings quartet) Nada Petrov (vioară), Ovidiu Rusu (vioară), Marius Bernecker (violoncel) şi Vaceslav Manzat (violă)
Recorded live in one day at TVR Studios in Timisoara                                                                          
                                                                        

Micul Paris - Un fel de primavara

                                                                          




Trupa Micul Paris:
Onu Pavelescu -  voce, chitara si violoncel
Luminita Maria - solista
Iuliana Chetrone (percuţie şi uneori voce),
Ionuţ Calotă (bas acustic şi o experienţă bogată în lumea rockului)
Dorin Munteanu (chitară)
versuri Luminita Amarie

                                                                             

                                                                                    

Tembelefonul lui Gaita: Sandica in vama

                                 
                                                                       
Sandica e o fata de treaba, dispusa la orice pentru a trece granita ilegal.


                                                                                    

viorel gaita, tembelefonul, farse kissfm,

Gil Ionita - Sa ne iubim

                                                                            






                                                                                        

Gil Ionita - Sala de asteptare

                                                                  

Sala voastra de-asteptare, pat si saltea
Pentru voi, sarmanii lumii, inima mea
Nu mai vine trenul vostru, ce bine stiu
Si pe linia ferata este pustiu

R: Gara-i moarta de mult, gara e numai un sat
Si aici nici un tren n-a venit, n-a plecat
Asteptati in zadar si fluierati la refren
Nu exista ce vreti, nu exista nici tren

Sala voastra de-asteptare pentru ceva
Pentru ce-ar putea sa fie inima mea
Eu va tin in mine insumi cu drag fratesc
Si va spun ca nu sunt trenuri, ca va iubesc

Stiu ca vi se face foame, dragilor frati
Ca din celalalt din mine, luati si mancati
Sala voastra de-asteptare, asta sunt eu
Seful statiei anunta trenul mereu

Nu mai vine trenul vostru, sincer v-o spun
Poate asteptarea totusi nu-i lucru bun
Puneti mana pe unelte si pe refren
Si din voi, sarmanii lumii, faceti alt tren


Versuri: Adrian Paunescu


Virgil Ionita s-a nascut in 1952, la Onesti. In 1975 a absolvit Facultatea de Stiinte Juridice C"Al. I. Cuza" din Iasi. Dupa absolvire, a lucrat ca jurisconsult la AI.P.E.P Bacau, apoi ca avocat in cadrul Baroului Bacau. In timpul studentiei, s-a lansat ca solist de folk, infiintind grupul "Folk 73". Apoi, a participat cu succes la spectacolele cenaclului lui Adrian Paunescu, "Flacara". Colaborarea cu poetul Paunescu si cenaclul lui s-a concretizat in doua perioade. Prima, intre 1973 si 1975, si, dupa o pauza de citiva ani, a revenit in forta in perioada 1981- 1987. In 1983 a fost distins cu doua premii speciale ale cenaclului lui Adrian Paunescu, pentru creatie si compozitie. A compus melodii ca "Din batrini", "Latinitatea striga din transee", "Adio, piine neagra!", "Lasati-ma sa merg pe bicicleta", "Capul lui Mihai Viteazul", "Juramint la Putna", "A treia pace mondiala", "Spalatoria din Tribunal", "Cintec pentru artisti" si "Balada pentru viitor"etc. A murit in 2004.
                                                                           

Doru Stanculescu - Ai, hai

                                                                        

Am ales varianta  originala (1974) de pe coloana sonora a filmului: Portile albastre ale orasului. Vinyl. Bass Guitar [Chitară Bas] – Ioan Oagăn, Engineer [Sunetul] – Theodor Negrescu,  Flute [Flaut] – Sorin Minghiat, Keyboards [Claviaturi] – Nicolae Enache,     Music By [Muzică], Voice [Voce], Guitar [Chitară] – Doru Stănculescu
Producer [Redactor] – I. M. Cristea*   Synthesizer [Sintetizator] – Dan Andrei Aldea




                                                     
                                                       

Muguri de toamnă

De fiecare dată sosesc mai tarziu. De fiecare dată imi fac un nod la batistă si uit de ce l-am făcut. Goana nebună pe străzi, printre trecători, n-ajută la nimic. Am să intarzii si azi la intalnirea cu mine.

Cele cateva vrabii topaiau nelinistite pe pervazul ferestrei. Primele care-i simteau lipsa, pentru că el le dădea de mancare in fiecare zi. Nimeni nu stia unde plecase si guresele vrabii se intrebau... Dar cine poate sti ce se intrebau guresele vrabii? Incepea o dimineată nouă in absenta lui si asta era cat se poate de suparator. "Ce simplu ar fi să plec si să uit", tasni in incapere gandul lui. Obiectele din jur erau aceleasi de care se impiedica noaptea cand se ducea la toaletă. Vru să-si miste bratul, apoi capul, insa nimic nu se intamplă. Pentru prima oară isi simti corpul ca pe o carapace, independent de vointa lui, guvernandu-se dupa legi necunoscute. Reusise. Reusise sa uite cum să-si miste bratul. Se văzu de deasupra, intins in pat, intr-o nemiscare fireasca. Trăsaturile fetei ii apăreau neclare, imagini din fotografii suprapuse, alcătuind o singura figura, făra o varstă precisa. Se privi in ochi fără să clipească, apoi privirea ii alunecă mai departe peste corpul inert din care tocmai plecase.
"Filosofia te indepartează de oameni", ii spusese Dragos, prietenul lui. "Si cum să fac ca să mi-i apropii?" "Iubeste-i, sufocă-i cu dragostea ta".
Ii trebui un oarecare timp pentru a reface conexiunile cu carapacea. Bratul se miscă in cele din urmă si poposi pe agenda de telefon de pe noptieră. O răsfoi neglijent apoi formă un număr de telefon. "Bună ziua. Cu Lili vă rog". "Cine o caută?" "Un fost coleg de liceu." "Lili la telefon" "Bună!" "Bună ce?" "Vroiam să-ti spun că zilele astea la Polul Nord a fost descoperit un barbat datand din epoca romantică, perfect conservat si că iubita lui din secolul nostru este chemată la fata locului pentru identificare". "Si eu ce trebuie să fac? Dar stai, tot nu mi-ai spus cine esti..."
Brusc isi aminti dungile negre lipite parcă de retină, ca umbre ale unor nevăzute zăbrele, dungi ce nu dispăreau nici dacă inchidea ochii. Si incaperea fară pereti sau cu peretii de sticlă. Si genunchii lui striviti de un zid ce se refuza privirii si căruia ii simtea consistenta doar cand incerca sa treaca dincolo de el. Făra să stie de ce ii răspunse: "Sunt un tip cu genunchii insangerati", pe urma inchise telefonul peste hohotul de ras al fetei.

Toamna era alungata frenetic din curtea liceului. Cateva fete si cativa băieti strangeau in fărase amintirea verii. Avu sentimentul că a mai văzut odată aceeasi imagine si se gandi că de fapt si-a uitat trecutul si fiecare clipă ce trece nu face decat sa i-l reamintească. Se auzi strigat. Era Dragos. "Ce inseamnă Dragos?", se intrebă in vreme ce, fară să se intoarcă il văzu cum se apropie. Sandu era paralela cu care se intalnea din cand in cand la infinit.
Acum in curtea liceului e iarna si Sandu n-ar avea pe cine să strige chiar dacă ar fi acolo. Curtea e pustie.

Ii placea să o auda razand. Rasul ei ii cobora in vine galgaitor, umplandu-l de o prezentă mai certă chiar decat trupul pe care-si dorea să-l strangă in brate. Nu mai stia de ce i-a telefonat. "Se intamplă ceva inlauntrul nostru. In lipsa noastră cineva lucrează asiduu, face ordine printre sentimente, clasează emotii, amplifică sau micsorează trăiri si nouă ne comunica numai rezultatele. Doar concluzia finală.
In rasul peste care inchise telefonul nu mai descoperi nici o făramă din rasul ei. "Timpul trece ireversibil", isi zise, multumit că măcar acest adevar nu-si pierduse valabilitatea.