Ocupaţia: forumist

Sache e un individ aparent normal, pe care l-am cunoscut la ziua unui prieten. Era cu laptopul după el şi toată seara a stat într-un colţ al camerei şi a trimis mesaje pe internet. Dacă-l întrebi ce ocupaţie are îţi răspunde fără să clipească: forumist. Pentru cei care nu ştiu, forumistul este un animal social pe cale de răspândire, (înrudit cu şobolanul de net, după cum reiese dintr-un articol al singurului scriitor din Rmânia care a ales să scrie asta pe barba lui, mă refer aici la Andrei Pleşu) a cărui ocupaţie  zilnică este de a-şi da cu părerea despre diverse teme postate pe internet, care  mai de care mai interesante: „Cum agăţi o fată pe internet”, „Totul despre arta gătitului”, „Femeile şi orgasmul”, Politică la greu” etc. Sache intră pe forumuri pentru că: „ mă simt ca la război, deşi n-am făcut armata, că eram prea mic de statură şi toată lumea îmi zicea „Girafă mic㔺i toată copilăria am fost foarte interiorizat şi mi-am ros unghiile şi de la mâini şi de la picioare. De când a fost numit dl. Boc Prim Ministru, am mai crescut şi eu câţiva centimetri în ochii mei.”

Iată câteva exemple de Nick-uri folosite de Sache (pentru necunoscători, nick-urile sunt pseudonimele cu care îşi semnează internauţii comentariile): „vaspargpetoti”, matrix4”, „gigicontra”, „periscop”, "mi-e rau”, „tinarulninja”, „smecheriinumoare”.

„La început”, povesteşte Sache, „totul a pornit ca o distracţie, ca un mod plăcut de a-mi petrece timpul liber, după ce am fost concediat de la unul din serviciile române secrete, pe motiv că, în timp ce-l filam pe personajul cu nume de cod „guzganul rozaliu”, mi-a venit ideea să-l strig chiar aşa pe stradă, să văd dacă se întoarce. Şi s-a întors. În schimb, eu a doua zi nu m-am mai întors la servici, urmare a sms-ului pe care l-am primit de la Şefu: „LOL, ai fakt kkt prf Sache.  De mâine DND”, DND, însemnând „do not disturb”, adică stai draq acasă şi nu mă mai deranja. Poate şi din cauza frustrării am intrat în primul internet cafe care mi-a iesit în cale, m-am logat cu nick-ul: „Nabucodonosor” şi-am început să-mproşc cu noroi în stânga (pe blogul lui Geoană) şi-n dreapta (pe blogul lui Crin Antonescu) De cele mai multe ori, pentru a nu fi depistat, lucrez sub acoperire (vezi foto).”

„Şi cum îţi câştigi existenţa?” „La început mi-a fost foarte greu. Mai vindeam câte un nick de Mirc, câte un id de mess, mai faceam câte o clonă la comandă. Mai târziu, după ce am determinat, prin comentariile mele, închiderea câtorva forumuri, blog-uri şi chiar a câtorva site-uri de politicieni, am început să primesc mesaje pe e-mail în care, pe lângă înjurăturile de rigoare, mi se propuneau şi diverse colaborări contra cost. Au contat foarte mult experienţa pe care o căpătasem în serviciile secrete şi stăpânirea unor tehnici ca: insinuarea, denunţul calomnios, turnătoria, manipularea etc. Cel mai uşor a fost pe blog-ul Elenei Udrea unde, la postul dânsei: „Comisia parlamentară de execuţie a Elenei Udrea” am publicat câteva poezii de dragoste, ca să-i mai ridic moralul şi ca să abat atenţia de la acuzaţiile ce i se aduceau. Am folosit nik-ul: „pleşuvultăudrag”. Pe blogul lui Crin Antonescu mi-am folosit în schimb tot arsenalul din dotare, plus cuvinte ca: limbric, sfertodoct, mafiot, urangutan gay, misogin, şulfă bătrână, trepăduş de serviciu, lingău, scârbă penală, canalie arogantă, (asta am folosit-o cu succes şi pe site-ul lui Mircea Badea), bugetofag (ăsta din urmă nu ştiu ce înseamnă, dar mi-a plăcut cum sună). A dat bine la polemică, domnul Crin Antonescu a testat promptitudinea cu care admiratorii săi au sărit să-l apere şi ulterior m-a răsplătit pe măsură. Recunosc că multe dintre cuvintele şi expresiile folosite le-am „împrumutat” din arhiva ziarului România Mare, cu acordul Tribunului, în schimbul a şase cutii de Rudotel Forte. Abia aştept să-nceapă viitoarea campania electorală.”